Despre mine

Din interviul unei seri:

Marian Calestru, modelul tânărului activ şi responsabil

                                    

                            Motto:   Vin de nicaieri si pot sa merg oriunde vreau / Nu ma stie nimeni fiindca sunt un  nimeni yo / Trag zile dupa mine una dupa alta / Personal le iau asa cum vin una dupa alta…./ Vreau doar sa-ti amintesti / Daca nu ne-am intalnit chiar ieri.    GRASSU XXL

 

 

La doar 30 de ani gălăţeanul are deja trei pasiuni transformate în ocupaţii, presa, fotografia şi protecţia mediului.

La vârsta sa, majoritatea tinerilor au ca pasiuni filmele, muzica şi jocurile, iar locul de petrecere a timpului liber este în faţa calculatorului. Nu aceasta este situaţia şi cu Marian Calestru, care are ca ocupaţii principale arta fotografiei, acţiuni de protecţia a mediului şi specializarea în jurnalism. Marian Calestru este student la la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi.

Totodată, tânărul încearcă să se specializeze în arta forografiei, dar este şi un membru al organizaţiei outdoor cu activităţi montane “Reactiv Galati”, unde are ca scop printre altele şi ecologia. “Virusul” fotografiei s-a lipit de gălăţean în urmă cu nouă ani. “Prin 2001 am pus mâna pentru prima dată pe un aparat de fotografiat. Pasiunea pentru fotografie a pornit, aş spune, dintr-o întamplare nefericită. Fotografia m-a ajutat să trec mai departe, am putut să mă comunic prin fotografie şi astfel să mă eliberez de probleme”. Cu ajutorul aparatului tânărul se simte un fel de demiurg. “Aici mă pot desfăşura, îmi pot arăta personalitatea aşa cum simt, o lume pe care , cred, că o pot iulustra într-un infinit de cuvinte sau un infinit de semne”, ne mărturiseşte Marian Calestru.

Primele fotografii adevărate au fost realizate, după un an, în munţii Bucegi: „Îmi aduc aminte că într-o zi am plecat împreuna cu un prieten din Buşteni, pe munte, cu modestul aparat foto rusescul Zenit ET cu patru filme şi la un moment, dat din cauza temperaturii joase, încetase să se mai declanşeze. Spre fericirea mea a doua zi îşi revenise. Pot să spun că sunt membu în Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, din anul 2006 si in Societatea Jurnalistilor “Dunarea de Jos” Galati “, ne povesteşte gălăţeanul.

În clubul cu activităţi outdoor “Reactiv” a ajuns prin intermediul unui prieten, care l-a invitat să se alăture clubului fiind membru fondator.
Problemele de mediu ale oraşului Galaţi sunt în opinia tânărului: absenţa unui plan de mediu al municipiului Galati, restaurantele şi buticurile de pe faleza ar trebui să dispară, lipsa spatiilor verzi, care sunt puţine şi neîngrijite, lipsa unei centuri impădurite.

Ultima pasiune, dar nu cea din urmă, este presa. Din acest motiv Marian Calestru urmează şi cursurile Facultăţii de Jurnalism de la Universitatea „Dunărea de Jos”. Cu toate acestea, tânărul nu are o părere pozitivă despre mass-media din România. „Presa este cuminte şi la locul ei, de restul mă abţin să comentez, poate voi răspunde altadată dacă voi avea ocazia”, a mai punctat Marian Calestru.

Întrebări şi răspunsuri

Te gandesti sa pleci in străinatate?

Dacă este vorba să vizitez locuri din străinatate aş pleca oriunde, dar daca ar fi vorba să mă stabilesc în străinatate, nu aş face-o niciodată. Mie îmi place foarte mult România. Zilele acestea am auzit o vorba de la cineva care îl citea pe poetul Adrian Păunescu: „ Dacă nu aş fi fost român, fugeam în România”.

Care sunt erorile autorităţilor în domeniului mediului?

Eu personal doresc ca măcar de două ori pe an să aibe loc întâlniri pe probleme de mediu între ONG-urile cu profil de mediu, activităţi de mediu şi Agenţia de Mediu împreună cu autorităţile locale în care să se discute despre aceste probleme de mediu. Primăria să găsească o soluţie pentru punctele de colectare a gunoaielor din oraş fiindcă tot timpul la bătaia vântului, dar şi la nesimţirea unor oameni care aruncă pe lângă containere, acestea se raspandesc in diferite directii.

Ce-i place?

Îmi doresc ca într-o zi săp plec din ţară, însă mai întâi vreau să cunosc mai bine România. Sigur mi-aş dori să realizez un ocol al pământului fotografiind. Ca hobby-uri, îmi place să citesc, să ascult muzică, să merg pe munte, să cunosc şi să stau de vorba cu oameni pe care nu-i cunosc.

Ce nu-i place?

Nu îmi plac urmatoarele lucruri: o parte din orasul Galati, detest socialismul, să merg cu liftul, falsitatea, absurditatea, imoralitatea, oamenii care mănâncă seminţe pe stradă şi oamenii care aruncă gunoiul pe jos, aglomeraţia, spitalele, singuratatea, etc.

Interviu realizat de Marian Pavalasc, Adevarul de Seara Galati

 

 

This slideshow requires JavaScript.

 

 

“Clipe”

Astfel şi-a intitulat Marian Calestru expoziţia în care a adunat clipele care i-au spus ceva, iar această poveste a dorit să ne-o redea prin intermediul imaginilor ce vorbesc de la sine. Artistul încearcă să ne redea crâmpeie din existenţa înconjurătoare care-l fascinează şi pe care are forţa să o vadă. Îi privim lucrările şi conştientizăm că prin mănunchiul de Clipe adunate în această expoziţie, sufletul norocosului care s-a oprit să admire expoziţia, porneşte din nou la drum mai bogat. Artistul declara că este îndrăgostit de spectacolul pe care îl oferă natura, şi doreşte ca prin expoziţia sa să le ofere celor care o privesc câte un crâmpei imortalizat în câte o clipă într-o încercare de a le trezi oamenilor dorinţa de întoarcere către măreaţa natură.

Marian Calestru încearcă să ne rupă de ideea de monotonie pe care sîntem tentaţi să o lipim ca şi etichetă pe oraşul nostru, iar ochiul artistului tinde să vadă frumuseţea ce coexistă în armonie cu cenuşiul înconjurător al Galaţiului, peste care pluteşte o ceaţă permanentă pe care vizitatorul o interpretează ca fiind dovada producerii unui incendiu. Nu este un incendiu, ci este oraşul  nostru a cărui frumuseţe suntem fascinaţi să o descoperim prin lucrările artistului Marian Calestru care ne ajută să descoperim frumosul ascuns într-o realitate dezolantă, aşa cum Tudor Arghezi ridicase la rang de artă celebrele „Flori de mucigai”. Dar dacă prin lucrările în care dezvăluie aspecte ale oraşului, ale portului, artistul ne surprinde, în cele în care ne prezintă împletirea dintre zi şi noapte, cer şi pământ, ca în „Geneza” spre exemplu, cuvintele nu îşi mai găsesc făgaşul, căci imaginea te poartă către liniştea universală, la începuturile creaţiei, şi simţi contopirea cu Universul şi Creatorul.

Text:  A. I.,   Arcaşul de Brăila, mai 2007